STUDIU. Persoanele la risc înalt de infarct miocardic ar putea fi depistate cu 6 luni înainte cu un test de sânge și date despre stilul de viață
Un studiu publicat în Nature Cardiovascular Research prezintă o abordare nouă pentru prevenția primară a infarctului miocardic. Echipa de cercetare de la Universitatea Uppsala a dezvoltat un model de predicție bazat pe biomarkeri și inteligență artificială care depistează persoane asimptomatice, dar la risc de a dezvolta infarct miocardic (IMA) în următoarele 6 luni.
Printr-un test de sânge, alături de un instrument online, simplu de utilizat pentru evaluarea riscului individual, se pot identifica persoanele la risc înalt, care ar putea beneficia în urma corectării factorilor care țin de stilul de viață sau de administrarea de tratamente farmacologice.
Astfel de inovații pot motiva și implica activ fiecare cetățean în gestionarea propriei sănătăți, contribuind semnificativ la reducerea impactului bolilor cardiovasculare.
Predicția IMA este dificilă din cauza interacțiunii complexe a factorilor genetici, de mediu și de stil de viață care contribuie la bolile cardiovasculare. Acești factori pot varia semnificativ între indivizi, făcând dificilă identificarea unui model predictiv universal aplicabil. Până acum, în studii, au fost evaluați diferiți factori de risc și biomarkeri, urmărindu-se perioade lungi, de 5-10 ani, identificându-se factori care sunt stabili în timp. Cu toate acestea, autorii au explicat că, în lunile care preced un infarct miocardic, apar evenimente variabile care pot influența riscul (ex. după un dignostic de cancer). Astfel s-a urmărit modul în care ar putea fi evaluate procesele biologice dinamice din organismul uman în perioada de dinaintea unui IMA, printr-un simplu test de sânge.
Studiul a inclus peste 2000 de persoane fără boli cardiovasculare documentate, din șase cohorte europene, dintre care 240 au făcut IMA în primele 6 luni de la prima prelevare de probe. Analiza a vizat 817 proteine și 1.025 metaboliți, alături de 16 variabile clinice.
Astfel au fost identificate 48 de proteine și 43 de metaboliți care, în combinație cu markeri demografici și fiziologici precum vârsta, sexul și tensiunea arterială sistolică, prezintă o corelație semnificativă cu riscul iminent de IMA.
Dintre acești biomarkeri, peptidul natriuretic de tip B (BNP) a ieșit în evidență pentru asocierea sa constantă cu evenimentele cardiace acute, subliniind potențialul ca instrument de predicție clinică. Acesta prezintă o acuratețe crescută de a identifica persoanele cu un risc crescut de IMA într-un orizont de șase luni. BNP este un hormon produs de inimă, eliberat în răspuns la schimbările de presiune care apar când insuficiența cardiacă se dezvoltă sau se agravează. Testarea BNP este utilizată pentru a diagnostica afecțiuni ale cordului, a ghida tratamentul și a determina prognosticul la pacienții cu insuficiență cardiacă. În contextul unui infarct miocardic, rolul BNP și NT-proBNP pot indica gradul de stres și de deteriorare cardiacă.
Prin utilizarea modelelor statistice avansate și a tehnicilor de învățare automată, echipa de cercetare a reușit să analizeze o gamă complexă de date clinice și biologice. Acest model nu doar că integrează factorii de risc tradiționali, dar și incorporează noi biomarkeri, oferind o viziune holistică asupra profilului de risc al unui individ.
Ulterior, a fost dezvoltat un instrument online pentru a utiliza aceste date, permițând oricui să își estimeze riscul de a suferi un IMA în următoarele șase luni. Acest instrument ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății publice, deoarece ar putea motiva oamenii să ia medicamente preventive prescrise sau să adopte schimbări de stil de viață pentru a-și diminua riscul. Identificând persoanele cu un risc înalt de infarct miocardic înainte ca simptomele clinice să se manifeste, se pot personaliza strategiile de prevenție pentru profilurile de risc individuale, evitând evenimente adverse.
Cercetătorii plănuiesc să efectueze studii suplimentare aprofundate asupra acestor molecule de risc recent identificate pentru a înțelege mai bine funcțiile și potențialul lor de tratament. Cohorta diversă, care cuprinde mai multe țări europene, a oferit un set de date bogat care îmbunătățește aplicabilitatea descoperirilor în diferite populații. Această abordare stabilește un precedent pentru studiile viitoare care vizează bolile cardiovasculare dar și alte afecțiuni complexe.
Citește și
- STUDIU. Glicemia crescută, chiar și la persoanele fără diabet zaharat, asociată cu un risc de până la 50% mai mare de boli cardiovasculare
- #ESCCongress2023. Noul ghid ESC pentru reducerea riscului cardiovascular la persoanele cu diabet zaharat